deplasat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEPLASÁT, -Ă, deplasați, -te, adj. Care nu se află la locul lui. ♦ (Despre oameni și manifestările lor) Care nu este așa cum se cuvine în raport cu situația, cu momentul dat; nepotrivit, nelalocul lui; necuviincios. –
V. deplasa. Cf. fr. déplacé.deplasat (Dicționar de neologisme, 1986)DEPLASÁT, -Ă adj. Care nu se află la locul lui. ♦ Nepotrivit, nelalocul său; (
fig. necuviincios. [<
deplasa].
deplasat (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEPLASÁT, -Ă adj. 1. care nu se află la locul lui. 2. (despre oameni și manifestările lor) nepotrivit, nelalocul său; (fig.) necuviincios. (< deplasa)
deplasat (Dicționaru limbii românești, 1939)*deplasát, -ă adj. (fr.
dé-place). Dislocat.
Fig. Contrar conveniențelor, nepotrivit:
vorbă deplasată. Adv. În mod deplasat:
a te purta deplasat. V.
deșănțat.deplasat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*deplasát (de-pla-) adj. m.,
pl. deplasáți; f. deplasátă, pl. deplasátedeplasat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)deplasat a.
1. care nu-i la locul său;
2. fig. nepotrivit:
vorbă deplasată.deplasat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEPLASÁT, -Ă, deplasați, -te, adj. Care nu se află la locul lui. ♦ (Despre oameni și manifestările lor) Care nu este așa cum se cuvine în raport cu situația, cu momentul dat; nepotrivit, nelalocul lui; necuviincios. —
V. deplasa. Cf. fr. déplacé.