depărtător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEPĂRTĂTÓR, depărtătoare, s. n. Instrument chirurgical utilizat pentru îndepărtarea țesuturilor dintr-o plagă operatorie. –
Depărta +
suf. -ător.depărtător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)depărtătór s. n.,
pl. depărtătoáredepărtător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEPĂRTĂTÓR, depărtătoare, s. n. Instrument chirurgical utilizat pentru îndepărtarea țesuturilor dintr-o plagă operatorie. —
Depărta +
suf. -ător.