demonic - explicat in DEX

demonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEMÓNIC, -Ă, demonici, -ce, adj. De demon; drăcesc, diabolic, demoniac, satanic. – Din lat. daemonicus.

demonic (Dicționar de neologisme, 1986)
DEMÓNIC, -Ă adj. De drac; diabolic, satanic; demoniac. [< lat. daemonicus].

demonic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEMÓNIC, -Ă adj. diabolic; satanic; demoniac (3). (< it. demonico, lat. daemonicus)

demonic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
demónic adj. m., pl. demónici; f. demónică, pl. demónice

demonic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEMÓNIC, -Ă, demonici, -ce, adj. De demon; drăcesc, diabolic, demoniac, satanic. — Din lat. daemonicus.