demonism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEMONÍSM s. n. Credință în demoni; demonie. ♦ Atitudine diabolică. – Din
fr. démonisme.demonism (Dicționar de neologisme, 1986)DEMONÍSM s.n. (
Liv.) Credință în demoni; demonie. ♦ Atitudine, răzvrătire demonică. ♦ Atitudine romantică de afirmare a eului (opus lumii întregi, orânduirii prestabilite) care, blazat și superior, reflexiv la exces, evadează în cunoaștere, socotindu-se asemenea demiurgului. [< fr.
démonisme].
demonism (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEMONÍSM s. n. 1. credință în demoni. 2. atitudine, răzvrătire demonică; satanism (2). (< fr.
démonisme)
demonism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)demonísm s. n.demonism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEMONÍSM s. n. Credință în demoni; demonie. ♦ Atitudine diabolică. — Din
fr. démonisme.