delirà - explicat in DEX

delira (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DELIRÁ, delirez, vb. I. Intranz. A fi în stare de delir; a aiura. – Din fr. délirer, lat. delirare.

delira (Dicționar de neologisme, 1986)
DELIRÁ vb. I. intr. A fi într-o stare de delir; a aiura. [< fr. délirer, it., lat. delirare].

delira (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DELIRÁ vb. intr. a fi într-o stare de delir; a aiura. (< fr. délirer, lat. delirare)

delira (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
delirá (a ~) vb., ind. prez. 3 delireáză

delirà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
delirà v. a avea delir, a aiuri.

delira (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DELIRÁ, delirez, vb. I. Intranz. A fi în stare de delir; a aiura. — Din fr. délirer, lat. delirare.