delapidà - explicat in DEX

delapida (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DELAPIDÁ, delapidéz, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

delapida (Dicționar de neologisme, 1986)
DELAPIDÁ vb. I. tr. A fura, a-și însuși bunuri, bani publici; a ruina (o instituție, o bancă) prin cheltuieli excesive. [Var. dilapida vb. I. / < fr. dilapider, lat. dilapidare].

delapida (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DELAPIDÁ vb. tr. a sustrage, a-și însuși bani, valori sau alte bunuri din avutul obștesc aflate în grija sa. (după fr. dilapider, lat. dilapidare)

delapida (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
delapidá (a ~) vb., ind. prez. 3 delapideáză

delapida (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. — Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

delapidà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
delapidà v. 1. a cheltui nebunește; 2. a fura banii publici.