dejivra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEJIVRÁ, dejivréz, vb. I.
Tranz. A înlătura stratul de gheață sau de chiciură format pe suprafețele care vin în contact cu aerul umed la temperaturi scăzute. [
Var.:
degivrá vb. I] – Din
fr. dégivrer.dejivra (Dicționar de neologisme, 1986)DEJIVRÁ vb. I. v.
degivra.
dejivra (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEJIVRÁ vb. tr. a înlătura straturile de chiciură sau de gheață formate pe anumite suprafețe. (metalice). (< fr.
dégivrer)
dejivra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dejivrá (a ~) (-ji-vra) vb.,
ind. prez. 3
dejivreázădejivra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEJIVRÁ, dejivrez, vb. I.
Tranz. A înlătura stratul de gheață sau de chiciură format pe suprafețele care vin în contact cu aerul umed și subrăcit. [
Var.:
degivrá vb. I] — Din
fr. dégivrer.