dejivrare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DEJIVRÁRE,dejivrări, s. f. Acțiunea de a dejivra și rezultatul ei. [Var.: degivráre s. f.] – V. dejivra.
dejivrare(Dicționar de neologisme, 1986) DEJIVRÁREs.f. v. degivrare.
dejivrare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) dejivráre(-ji-vra-) s. f., g.-d. art. dejivrắrii; pl. dejivrắri
dejivrare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DEJIVRÁRE,dejivrări, s. f. Acțiunea de a dejivra și rezultatul ei. [Var.: degivráre s. f.] — V. dejivra.