deist - explicat in DEX

deist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEÍST, -Ă, deiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care susține deismul, privitor la deism. 2. S. m. și f. Adept al deismului. – Din fr. déiste.

deist (Dicționar de neologisme, 1986)
DEÍST, -Ă adj. Referitor la deism. // s.m. și f. Adept, susținător al deismului. [< fr. déiste].

deist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al deismului. (< fr. déiste)

deist (Dicționaru limbii românești, 1939)
*deíst, -ă adj. (d. lat. deus, Dumnezeŭ). Adept al deizmuluĭ.

deist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deíst adj. m., s. m., pl. deíști; adj. f., s. f. deístă, pl. deíste

deist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
deist m. partizan al deismului.

deist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEÍST, -Ă, deiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care susține deismul, privitor la deism. 2. S. m. și f. Adept al deismului. — Din fr. déiste.