degrevare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEGREVÁRE, degrevări, s. f. Acțiunea de
a degreva și rezultatul ei. –
V. degreva.degrevare (Dicționar de neologisme, 1986)DEGREVÁRE s.f. Acțiunea de a degreva și rezultatul ei. [<
degreva].
degrevare (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEGREVÁRE s. f. reducere, anulare a unei creanțe (taxe, impozite etc.). (după fr.
dégrévement)
degrevare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)degreváre (de-gre-) s. f.,
g.-d. art. degrevắrii; pl. degrevắridegrevare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEGREVÁRE, degrevări, s. f. Acțiunea de
a degreva și rezultatul ei. —
V. degreva.