degrevant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEGREVÁNT, -Ă, degrevanți, -te, adj. (Rar) Care degrevează. – Din
fr. dégrevant.degrevant (Dicționar de neologisme, 1986)DEGREVÁNT, -Ă adj. Care degrevează. [Cf. fr.
dégrevant].
degrevant (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEGREVÁNT, -Ă adj. care degrevează. (< fr.
dégrevant)
degrevant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)degrevánt (rar)
(de-gre-) adj. m.,
pl. degrevánți; f. degrevántă, pl. degrevántedegrevant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEGREVÁNT, -Ă, degrevanți, -te, adj. Care degrevează. — Din
fr. dégrevant.