decrement (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECREMÉNT, decremente, s. n. (
Mat.) Diminuare a valorii unei mărimi variabile. – Din
fr. décrément.decrement (Dicționar de neologisme, 1986)DECREMÉNT s.n. (
Mat.) Diminuare a valorii unei cantități variabile. ◊ (
Fiz.)
Decrement logaritmic = caracteristică cantitativă a vitezei de amortizare a unui fenomen oscilatoriu. [< fr.
décrément].
decrement (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECREMÉNT s. n. (mat.) diminuare a valorii unei cantități variabile. ♦ (fiz.) ~ logaritmic = caracteristică cantitativă a vitezei de amortizare a unui fenomen oscilatoriu. (< fr.
décrément)
decrement (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decremént (de-cre-) s. n.,
pl. decreméntedecrement (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECREMÉNT, decremente, s. n. (
Mat.) Diminuare a valorii unei mărimi variabile. — Din
fr. décrément.