decovil - explicat in DEX

decovil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECOVÍL, decovile, s. n. Cale ferată îngustă, provizorie, alcătuită din panouri de șine care se așază direct pe teren și care pot fi ușor montate sau demontate, folosită pentru exploatări locale și temporare. ♦ (Impr.) Tren care circulă pe o asemenea linie. ♦ (Impr.) Cale ferată îngustă stabilă. [Pl. și: decoviluri] – Din fr. décauville.

decovil (Dicționar de neologisme, 1986)
DECOVÍL s.n. Instalație portativă de linie ferată îngustă, folosită la exploatări locale și temporare. [Pl. -le, -luri. / < fr. décauville, cf. Décauville – inginer francez].

decovil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DECOVÍL s. n. cărucior care se deplasează pe roți de cale ferată îngustă, la exploatări locale și temporare. (< fr. décauville)

decovil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!decovíl s. n., pl. decovíle

decovil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECOVÍL, decovile, s. n. Cale ferată îngustă, provizorie, alcătuită din panouri de șine care se așază direct pe teren și care pot fi ușor montate sau demontate, folosită pentru exploatări locale și temporare. ♦ (Impr.) Tren care circulă pe o asemenea linie. ♦ (Impr.) Cale ferată îngustă stabilă. [Pl. și: decoviluri] — Din fr. décauville.