decorticație(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DECORTICÁȚIE,decorticații, s. f. Decorticare. – Din fr. décortication, lat. decorticatio.
decorticație(Dicționar de neologisme, 1986) DECORTICÁȚIEs.f. Decorticare. [Gen. -iei. / cf. fr. décortication, lat. decorticatio].
decorticație(Marele dicționar de neologisme, 2000) DECORTICÁȚIEs. f. decorticare. (< fr. décortication, lat. decorticatio)
decorticație(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) decorticáție (rar) (-ți-e) s. f., art. decorticáția(-ți-a), g.-d. art. decorticáției; pl. decorticáții, art. decorticáțiile(-ți-i-)
decorticație(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DECORTICÁȚIE,decorticații, s. f. (Rar) Decorticare. — Din fr. décortication, lat. decorticatio.