decolonizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECOLONIZÁRE, decolonizări, s. f. Acțiunea de
a decoloniza și rezultatul ei; proces social-economic, specific epocii contemporane, care constă în destrămarea sistemului colonial și obținerea independenței de către fostele colonii, consecință a luptei de eliberare națională. –
V. decoloniza.decolonizare (Dicționar de neologisme, 1986)DECOLONIZÁRE s.f. Acțiunea de a decoloniza și rezultatul ei; ansamblu, sistem de măsuri luate de unele state independente în vederea înlăturării rămășițelor colonialismului. [<
decoloniza].
decolonizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decolonizáre s. f.,
g.-d. art. decolonizắrii; pl. decolonizắridecolonizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECOLONIZÁRE, decolonizări, s. f. Acțiunea de
a decoloniza și rezultatul ei; proces social-economic de înlăturare a regimului colonial și de obținere a independenței statale a popoarelor din colonii. —
V. decoloniza.