decoletare - explicat in DEX

decoletare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECOLETÁRE, decoletări, s. f. Acțiunea de a decoleta și rezultatul ei. ♦ Operație de îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor destinate fabricării zahărului. – V. decoleta.

decoletare (Dicționar de neologisme, 1986)
DECOLETÁRE s.f. Acțiunea de a decoleta. ♦ Operație de îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor. ♦ (Tehn.) Tăiere de piese, una după alta, dintr-o bară. [< decoleta].

decoletare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
decoletáre s. f., g.-d. art. decoletắrii; pl. decoletắri

decoletare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECOLETÁRE, decoletări, s. f. Acțiunea de a decoleta și rezultatul ei. ♦ Operație de îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor destinate fabricării zahărului. — V. decoleta.