decata (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECATÁ, decatez, vb. I.
Tranz. A aplica țesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acțiunea aburului sau a apei fierbinți, în vederea îmbunătățirii calității și a măririi stabilității dimensionale. – Din
fr. décatir.decata (Dicționar de neologisme, 1986)DECATÁ vb. I. tr. A fixa forma definitivă a unei țesături cu ajutorul aburului. [< fr.
décatir].
decata (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECATÁ vb. tr. a fixa forma definitivă a unei țesături cu ajutorul aburului. (< fr.
décatir)
decata (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decatá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
decateázădecata (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECATÁ, decatez, vb. I.
Tranz. A aplica țesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acțiunea aburului sau a apei fierbinți, în vederea îmbunătățirii calității și a măririi stabilității dimensionale. — Din
fr. décatir.