decapare - explicat in DEX

decapare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECAPÁRE, decapări, s. f. Acțiunea de a decapa și rezultatul ei; curățire, nivelare, decapaj. – V. decapa.

decapare (Dicționar de neologisme, 1986)
DECAPÁRE s.f. Acțiunea de a decapa și rezultatul ei; decapaj. [< decapa].

decapare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
decapáre (decapaj) s. f., g.-d. art. decapắrii; pl. decapắri

decapare (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
DECAPÁRE (după fr. décapage) s. f. 1. Operație de îndepărtare (pe cale chimică, mecanică, electrochimică) a oxizilor, peliculelor de grăsime sau a altor compuși de pe suprafața unor piese metalice, în vederea unui tratament ulterior de protecție a suprafeței (vopsire, metalizare etc.) sau a unei operații de prelucrare (presare, ambutisare etc.). 2. Operație de nivelare a unui teren, a unui drum etc. 3. Operație de tratare a pieilor sau a blănurilor cu soluții ale unor acizi ori săruri, în vederea conservării lor temporare sau pentru prelucrarea ulterioară. 4. Îndepărtare, în momentul restaurării, a elementelor străine intenționate (repictări) sau accidentale de pe suprafața sau reversul operei de artă.

decapare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECAPÁRE, decapări, s. f. Acțiunea de a decapa și rezultatul ei; curățare, nivelare, decapaj. — V. decapa.