decapa - explicat in DEX

decapa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECAPÁ, decapez, vb. I. Tranz. 1. A curăța de acizi sau de grăsimi o suprafață metalică în vederea operațiilor ulterioare. 2. A nivela un teren sau un pavaj de asfalt prin înlăturarea unui strat subțire de la suprafață. 3. A trata pieile sau blănurile cu soluții ale unor acizi sau săruri în vederea conservării lor temporare sau pentru prelucrarea ulterioară. – Din fr. décaper.

decapa (Dicționar de neologisme, 1986)
DECAPÁ vb. I. tr. A curăța suprafața unui metal. ♦ (p. ext.) A nivela, a răzui o suprafață prin înlăturarea unui strat subțire de deasupra. [< fr. décaper].

decapa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DECAPÁ vb. tr. 1. a curăța suprafața unui material în vederea vopsirii. 2. a nivela, a răzui o suprafață prin înlăturarea unui strat subțire de deasupra. (< fr. décaper)

decapa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
decapá (a ~) (a curăța, a nivela, a trata pieile) vb., ind. prez. 3 decapeáză

decapa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECAPÁ, decapez, vb. I. Tranz. 1. A curăța de acizi sau de grăsimi o suprafață metalică în vederea operațiilor ulterioare. 2. A nivela un teren sau un pavaj de asfalt prin înlăturarea unui strat subțire de la suprafață. 3. A trata pieile sau blănurile cu soluții ale unor acizi sau săruri în vederea conservării lor temporare sau pentru prelucrarea ulterioară. — Din fr. décaper.