debleŭ - explicat in DEX

debleu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEBLÉU, debleuri, s. n. Săpătură făcută sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei unui drum ori a unei căi ferate sau a construirii unui canal deschis. – Din fr. déblai.

debleu (Dicționar de neologisme, 1986)
DEBLÉU s.n. (op. rambleu) Săpătură deschisă sub nivelul natural al pământului, prin care trece o cale de comunicație. [Pl. -uri, -ee. / < fr. déblai].

debleu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
debléu (debléuri), s. n. – Săpătură. Fr. déblai. Termen tehnic.

debleu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEBLÉU s. n. lucrare de terasament sub nivelul solului unei căi de comunicație sau al unui canal. (< fr. déblai)

debleu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
debléu (de-bleu) s. n., art. debléul; pl. debléuri

debleu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEBLÉU, debleuri, s. n. Săpătură făcută sub nivelul terenului natural pentru executarea platformei unui drum ori a unei căi ferate sau pentru construirea unui canal deschis. — Din fr. déblai.

debleŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*debléŭ n., pl. urĭ și e (fr. déblai, d. dé-blayer, a curăți de grîu pămîntu, d. blé, grîu. V. rambleŭ). Loc de unde s’a scos pămîntu p. facerea drumuluĭ. – Curat rom. săpătură.