debiteză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEBITÉZĂ, debiteze, s. f. Piesă din material refractar prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. – Din
fr. débiteuse.debiteză (Dicționar de neologisme, 1986)DEBITÉZĂ s.f. Piesă din material refractar prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. [< fr.
débiteuse].
debiteză (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEBITÉZĂ s. f. piesă din material refractar prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. (< fr.
débiteuse)
debiteză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)debitéză s. f.,
g.-d. art. debitézei; pl. debitézedebiteză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEBITÉZĂ, debiteze, s. f. Piesă din material refractar prevăzută cu o deschidere prin care se trage sticla topită la fabricarea geamurilor. — Din
fr. débitèse.