dârvar (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)dârvár, dârvári, s.m. (reg.) tăietor de lemne în pădure.
dârvar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dârvár (rar)
s. m.,
pl. dârváridârvar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)dârvar(
i) m. pl. od. țigani scutelnici cari aduceau stăpânului lor un număr de care de lemne:
scutelnici, pescari, văcari, vânători și dârvari FIL. [Slav. DRŬVARĬ, lemnar]. V.
dreavă.