cursant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CURSÁNT, -Ă, cursanți, -te, s. m. și
f. Cursist. – Din
rus. kursant.cursant (Dicționar de neologisme, 1986)CURSÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care urmează un curs special; cursist. [< rus.
kursant].
cursant (Marele dicționar de neologisme, 2000)CURSÁNT, -Ă s. m. f. cel care urmează un curs
1 (1) special. (< rus.
kursant)
cursant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cursánt s. m.,
pl. cursánțicursant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CURSÁNT, -Ă, cursanți, -te, s. m. și
f. Persoană care urmează un curs
2 special (de scurtă durată); cursist. — Din
rus. kursant.