cumulostratus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUMULOSTRÁTUS s. m. Formație de nori compusă din cumulus și stratus. – Din
fr. cumulo-stratus.cumulostratus (Dicționar de neologisme, 1986)CUMULOSTRÁTUS s.m. Formație compusă din nori cumulus și stratus cu bază ondulată, situați la o altitudine medie de 2000 m; stratocumulus. [< fr.
cumulo-stratus].
cumulostratus (Marele dicționar de neologisme, 2000)CUMULOSTRÁTUS s. m. stratocumulus. (< fr.
cumulostratus)
cumulostratus (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!cumulostrátus (-los-tra-/-lo-stra-) s. m.cumulostratus (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CUMULOSTRÁTUS s. m. Formațiune de nori compusă din cumulus și stratus. –
Din
fr. cumulo-stratus.