cumulație(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CUMULÁȚIE,cumulații, s. f. (Rar) Cumulare. – Din lat. cumulatio, fr. cumulation.
cumulație(Dicționar de neologisme, 1986) CUMULÁȚIEs.f. (Rar) Cumulare, cumul. [Gen. -iei. / cf. fr. cumulation, lat. cumulatio].
cumulație(Marele dicționar de neologisme, 2000) CUMULÁȚIEs. f. cumulare. (< fr. cumulation, lat. cumulatio)
cumulație(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) cumuláție (rar) (-ți-e) s. f., art. cumuláția (-ți-a), g.-d. art. cumuláției; pl. cumuláții, art. cumuláțiile (-ți-i-)
cumulație(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CUMULÁȚIE,cumulații, s. f. (Rar) Cumulare. — Din lat. cumulatio, fr. cumulation.