crăpelniță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CRĂPÉLNIȚĂ s. f. (Fam.; depr.) Mâncare. – Crăpa + suf. -elniță.
crăpelniță(Dicționar de argou al limbii române, 2007) crăpelnițăs. f. (vulg.) mâncare
crăpelniță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) crăpélniță (fam.) s. f., g.-d. art. crăpélniței
crăpelniță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CRĂPÉLNIȚĂ s. f. (Fam.; depr.) Mâncare. — Crăpa + suf. -elniță.