crăpcean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRĂPCEÁN, crăpceni, s. m. Diminutiv al lui
crap; crap mic, crăpuștean. – Din
crap.crăpcean (Dicționaru limbii românești, 1939)crăpceán m., pl.
enĭ, și
crăpușór m. Crap mic.
crăpcean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)crăpceán s. m.,
pl. crăpcénicrăpcean (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRĂPCEÁN, crăpceni, s. m. Diminutiv al lui
crap; crap mic, crăpuștean. — Din
crap.