cruzie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CRUZÍE,cruzii, s. f. (Înv.) Cruzime. – Crud + suf. -ie.
cruzie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) cruzíe (înv.) s. f., art. cruzía, g.-d. art. cruzíei; pl. cruzíi, art. cruzíile
cruzie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CRUZÍE,cruzii, s. f. (Înv.) Cruzime. — Crud + suf. -ie.