crumpănă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)crúmpănă (-pene), s. f. – Cartof. –
Var. crumpen(ă), crumpir(ă), crump(à), etc.
Germ. Grundbirne (Borcea 184; REW 3892;
cf. Byck-Graur 28), prin intermediul
săs. Krumpirn în
Trans., din
sb.,
slov.
krumpir în Banat și
Olt.crumpănă (Dicționaru limbii românești, 1939)crúmpănă f., pl.
ene (sîrb.
krúmpir, d. sas.
krumpirr, krumpirn, germ.
grund-birne, adică „pară de pămînt”, ca fr.
pomme de terre, măr de pămînt, adică „cartof”; ung.
krumpli, kolompir și
-ér. Bern. 1, 622).
Ban. Olt. Trans.. Cartof. – Și
crumpir și
clompir