crug - explicat in DEX

crug (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRUG, cruguri, s. n. (Înv.) 1. Orbită a lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din rus., scr. krug.

crug (Dicționaru limbii românești, 1939)
crug n., pl. urĭ (rus. krug, cerc, d. vsl. krongŭ). Vechĭ. Crîng, cerc, ciclu, órbită. Crugu luniĭ, ciclu lunar. V. pascalie.

crug (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
crug (înv.) s. n., pl. crúguri

crug (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
crug n. cerc, orbită: crugul soarelui, cerului; crugul lunei, ciclu lunar. [Rus. KRUGŬ (v. crâng)].

crug (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRUG, cruguri, s. n. (Înv.) 1. Orbită a Lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). — Din rus., sb. krug.