crucificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRUCIFICÁRE, crucificări, s. f. Acțiunea de
a crucifica și rezultatul ei; răstignire pe cruce. –
V. crucifica.crucificare (Dicționar de neologisme, 1986)CRUCIFICÁRE s.f. Acțiunea de a crucifica și rezultatul ei; răstignire pe cruce. [<
crucifica].
crucificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)crucificáre s. f.,
g.-d. art. crucificắrii; pl. crucificắricrucificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRUCIFICÁRE, crucificări, s. f. Acțiunea de
a crucifica și rezultatul ei; răstignire pe cruce. —
V. crucifica.