cromism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CROMÍSM s. n. (
Med.) Intoxicație cu crom. –
Crom +
suf. -ism.cromism (Dicționar de neologisme, 1986)CROMÍSM s.n. Intoxicație cronică cu crom. [<
crom +
-ism].
cromism (Marele dicționar de neologisme, 2000)CROMÍSM1 s. n. intoxicație cronică cu crom. (< crom
2- + -ism)
cromism (Marele dicționar de neologisme, 2000)CROMÍSM2 s. n. colorație excesivă a unor organe (flori, fructe, frunze, semințe). (< fr.
chromisme)
cromism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CROMÍSM s. n. (
Med.) Intoxicație cu crom. —
Crom +
suf. -ism.