cromatoplast (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CROMATOPLÁST, cromatoplaste, s. n. Corpuscul de culoare galbenă, roșie sau portocalie care dă culoarea caracteristică rădăcinilor de morcovi sau fructelor coapte, având același rol ca și cloroplastele; cromoplast. – Din
fr. chromatoplaste.cromatoplast (Dicționar de neologisme, 1986)CROMATOPLÁST s.n. (
Biol.) Corpuscul colorat din rădăcinile de morcov sau fructele coapte, cu rol asemănător cloroplastelor; cromoplast. [< fr.
chromatoplaste, cf. gr.
chroma – culoare,
plassein – a forma].
cromatoplast (Marele dicționar de neologisme, 2000)CROMATOPLÁST s. n. plastidă din citoplasmă, lipsită de clorofilă, care conține xantofilă sau carotină; cromoplast. (< fr.
chromatoplaste)
cromatoplast (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cromatoplást (-to-plast) s. n.,
pl. cromatoplástecromatoplast (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CROMATOPLÁST, cromatoplaste, s. n. Corpuscul de culoare galbenă, roșie sau portocalie care dă culoarea caracteristică rădăcinilor de morcovi sau fructelor coapte, având același rol ca și cloroplastele; cromoplast. — Din
fr. chromatoplaste.