creionaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CREIONÁJ, creionaje, s. n. Desen făcut cu creionul (
1). – Din
fr. crayonnage.creionaj (Dicționar de neologisme, 1986)CREIONÁJ s.n. Desen făcut cu creionul. [< fr.
crayonnage].
creionaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)CREIONÁJ s. n. creionare; desen făcut cu creionul. (< fr.
crayonnage)
creionaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)creionáj s. n.,
pl. creionájecreionaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CREIONÁJ, creionaje, s. n. Desen făcut cu creionul (
1). — Din
fr. crayonnage.