crăpătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRĂPĂTÚRĂ, crăpături, s. f. 1. Deschizătură; plesnitură; spărtură, fisură.
2. Spațiu îngust, între o ușă, o fereastră etc. (întredeschisă) și tocul respectiv; întredeschise. –
Lat. crepatura.