covertă - explicat in DEX

covertă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COVÉRTĂ, coverte, s. f. Puntea superioară a unei nave; punte de manevră. – Din it. coverta. Cf. ngr. kuvérta.

covertă (Dicționar de neologisme, 1986)
COVÉRTĂ s.f. Puntea superioară a unei nave. [< ngr. kuverta, it. coverta].

covertă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
covértă, covérte, s.f. (înv.) plic de scrisoare.

covertă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COVÉRTĂ s. f. puntea superioară a unei nave. (< it. coverta)

covertă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*covértă, V. copertă.

covertă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
covértă (punte) s. f., g.-d. art. covértei; pl. covérte

covertă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COVÉRTĂ, coverte, s. f. Puntea superioară a unei nave; punte de manevră. — Din it. coverta. Cf. ngr. k u v é r t a.