cotnari - explicat in DEX

cotnari (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COTNÁRI s. n. Denumire dată vinului produs în podgoria Cotnari. – Din Cotnari (n. pr.).

cotnari (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
COTNARI 1. Com. în jud. Iași; 8.068 loc. (1991). Expl. de gresii. Podgorie renumită și centru pomicol. Vinificație. Stație de c. f. Cetate geto-dacică puternic fortificată (sec. 4-3 î. Hr.). Podul de piatră și beciurile caselor domnești, atribuite prin tradiție lui Ștefan cel Mare. Întemeiat probabil în sec. 13, este menționat documentar ca tîrg din 1448. Domnul Moldovei, Despot-Vodă (1561-1563), a înființat aici un colegiu latin (1562), sub conducerea lui Ioan Sommer. 2. Denumirea vinului produs în podgoria Cotnari.

cotnari (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!cotnári (vin) (-nari) s. n.

cotnari (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
Cotnári (nume de loc) (-nari) s. propriu n., art. Cotnáriul

cotnari (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COTNÁRI s. n. Denumire dată vinului produs în podgoria Cotnari. — Din n. pr. Cotnari.