cosori - explicat in DEX

cosorî (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COSORÎ́, cosorăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A tăia vița de vie cu cosorul (1). 2. Fig. A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni. – Din cosor.