cortex - explicat in DEX

cortex (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÓRTEX, cortexuri, s. n. 1. Scoarță a unui copac. ♦ Coajă a unui fruct. 2. Înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară. 3. (În sintagmele) Cortex cerebral = scoarța cerebrală. Cortex suprarenal = partea periferică a glandei suprarenale; glandă corticosuprarenală. – Din fr., lat. cortex.

cortex (Dicționar de neologisme, 1986)
CÓRTEX s.n. 1. Scoarță (a unui copac). ♦ Coajă (a unui fruct). 2. Înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară. 3. Scoarță cerebrală. [Pl. -xuri. / < lat., fr. cortex].

cortex (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CÓRTEX s. n. parte extremă a unor organe animale sau vegetale; scoarță. ♦ ~ (cerebral) = scoarță cerebrală; ~ suprarenal = glandă corticosuprarenală. (< lat. cortex)

cortex (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
córtex (scoarță) s. n., pl. córtexuri

cortex (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÓRTEX, cortexuri, s. n. 1. Scoarță a unui copac. ♦ Coajă a unui fruct. 2. (Anat.) Partea periferică a unui organ. ♦ Înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară. 3. (În sintagmele) Cortex cerebral = scoarță cerebrală. Cortex suprarenal = partea periferică a glandei suprarenale; glandă cortico-suprarenală. — Din fr., lat. cortex.