coronal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CORONÁL, -Ă, coronali, -e, adj. (
Anat.; în sintagma)
Os coronal = os care formează partea anterioară a craniului; osul frunții. – Din
fr. coronal, lat. coronalis.coronal (Dicționar de neologisme, 1986)CORONÁL, -Ă adj., s.n. 1. (Os) care formează partea anterioară a craniului; osul frunții.
2. Referitor la coroana solară. [< fr.
coronal, cf. lat.
coronalis – în formă de coroană].
coronal (Marele dicționar de neologisme, 2000)CORONÁL I.
adj., s. n. (os) care formează partea anterioară a craniului. II. adj. referitor la coroana solară. (< fr.
coronal, lat.
coronalis)
coronal (Dicționaru limbii românești, 1939)*coronál, -ă adj. (lat.
coronalis, d.
corona, coronă).
Anat. Care e situat în partea anterioară a craniuluĭ:
os coronal.coronal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!coronál (os ~) adj. m.;
pl. f. coronálecoronal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)coronal a.
Anat. care formează partea anterioară a craniului sau a frunții:
os coronal.coronal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CORONÁL, -Ă, coronali, -e, adj. (
Anat.; în sintagma)
Os corona1 = os care formează partea anterioară a craniului; osul frunții. — Din
fr. coronal, lat. coronalis.