cordialitate - explicat in DEX

cordialitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CORDIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi cordial; afecțiune. [Pr.: -di-a-] – Din fr. cordialité.

cordialitate (Dicționar de neologisme, 1986)
CORDIALITÁTE s.f. Calitatea de a fi cordial; afecțiune. ♦ Sinceritate, loialitate. [Cf. fr. cordialité].

cordialitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CORDIALITÁTE s. f. însușirea de a fi cordial; afecțiune. (< fr. cordialité)

cordialitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cordialitáte f. (d. cordial; fr. -ité). Calitatea de a fi cordial.

cordialitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cordialitáte (-di-a-) s. f., g.-d. art. cordialitắții

cordialitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cordialitate f. bunăvoință sinceră.

cordialitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CORDIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi cordial; afecțiune. [Pr.: -di-a-] — Din fr. cordialité.