cordelier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CORDELIÉR, cordelieri, s. m. 1. Călugăr franciscan care se încinge cu o frânghie.
2. Membru al unui club revoluționar fundat de Danton, Marat și Desmoulins. [
Pr.:
-li-er] – Din
fr. cordelier.cordelier (Dicționar de neologisme, 1986)CORDELIÉR s.m. 1. Călugăr franciscan care se încingea cu o frânghie cu trei noduri.
2. (
La pl.) Membrii clubului fondat de Danton, Marat și Camille Desmoulins în timpul revoluției burgheze din Franța, opus iacobinilor. [Pron.
-li-er. / < fr.
cordelier].
cordelier (Marele dicționar de neologisme, 2000)CORDELIÉR s. m. 1. călugăr franciscan care se încingea cu o frânghie cu trei noduri. 2. (pl.) membrii clubului fondat de Danton, Marat și Camille Desmoulins în timpul revoluției burgheze din Franța, opus iacobinilor. (< fr.
cordelier)
cordelier (Dicționaru limbii românești, 1939)*cordeliér m. (fr.
cordelier, d.
corde, funie, fiind-că umblaŭ încinșĭ c´o funie). Călugăr din ordinu fraților minorĭ aĭ sfîntuluĭ Francisc din Assisi (Umbria, Italia).
cordelier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cordeliér (-li-er) s. m.,
pl. cordeliéricordelier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CORDELIÉR, cordelieri, s. m. 1. Călugăr franciscan numit astfel pentru că purta drept centură o frânghie.
2. (În timpul Revoluției Franceze) Membru al unui club revoluționar fondat de Danton, Marat și Desmoulins. [
Pr.:
-li-er] — Din
fr. cordelier.