conturba (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTURBÁ, contúrb, vb. I.
Tranz. A deranja, a tulbura. – Din
lat. conturbare.conturba (Dicționar de neologisme, 1986)CONTURBÁ vb. I. tr. A deranja, a tulbura. [< it., lat.
conturbare].
conturba (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTURBÁ vb. tr. a deranja, a tulbura. (< lat.
conturbare)
conturba (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)conturbá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
contúrbăconturba (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTURBÁ, contúrb, vb. I.
Tranz. A deranja, a tulbura. —
Din lat. conturbare.