conturnare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTURNÁRE, conturnări, s. f. Descărcarea electrică ce se produce în stratul gazos care înconjoară un izolator electric. – După
fr. contournement.conturnare (Dicționar de neologisme, 1986)CONTURNÁRE s.f. Ocolire a suprafețelor izolate de către un circuit electric. [<
conturna, după fr.
contournement].
conturnare (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTURNÁRE s. f. 1. acțiunea de a conturna. 2. ocolire a suprafețelor izolate de către un circuit electric; descărcare în stratul gazos care înconjură un izolator. (< conturna)
conturnare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTURNÁRE, conturnări, s. f. Descărcare electrică ce se produce în stratul gazos care înconjoară un izolator electric. — După
fr. contournement.