contratipie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRATIPÍE s. f. Procedeu de retușare fotografică făcută pe un negativ intermediar, folosit în cazul în care negativul principal este foarte prețios și nu poate fi retușat. – Din
fr. contretypie.contratipie (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRATIPÍE s.f. (
Fot.) Procedeu de retușare pe un negativ intermediar, folosit când negativul principal, foarte prețios, nu poate fi retușat. [< fr.
contretypie].
contratipie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRATIPÍE s. f. (fot.) procedeu de retușare pe un negativ intermediar, când negativul principal nu poate fi retușat. (< fr.
contretypie)
contratipie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contratipíe s. f.,
art. contratipía, g.-d. contratipíi, art. contratipíeicontratipie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRATIPÍE s. f. Retușare fotografică făcută pe un negativ intermediar, când negativul principal este foarte prețios și nu poate fi refăcut. — Din
fr. contretypie.