contrariat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRARIÁT, -Ă, contrariați, -te, adj. Surprins în mod neplăcut de o împotrivire sau de un fapt care îi contrazice părerile sau așteptările. [
Pr.:
-ri-at] –
V. contraria.contrariat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRARIÁT, -Ă, contrariați, -te, adj. Surprins în mod neplăcut de o împotrivire sau de un fapt care îi contrazice părerile sau așteptările. [
Pr.: -
ri-at] —
V. contraria.