contrafagot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRAFAGÓT, contrafagoturi, s. n. Instrument muzical de suflat, mai mare decât fagotul și sunând cu o octavă mai jos decât acesta; cel mai grav instrument de suflat din orchestra simfonică. – Din
it. controfagotto.contrafagot (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRAFAGÓT s.n. Instrument muzical de suflat mai mare decât fagotul, care emite sunete cu o octavă mai jos decât acesta. [< it.
contrafagotto].
contrafagot (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRAFAGÓT s. n. fagot de mai mari dimensiuni și cu sonoritate mai gravă decât fagotul. (< it.
contrafagotto)
contrafagot (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contrafagót s. n.,
pl. contrafagóturicontrafagot (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRAFAGÓT, contrafagoturi, s. n. Instrument muzical de suflat, mai mare decât fagotul și care sună cu o octavă mai jos decât acesta, având registrul cel mai grav din orchestra simfonică. — Din
it. contrafagotto.