continuu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)contínuu (contínuă), adj. – Care are loc fără întrerupere, neîntrerupt, neîncetat.
Lat. continuus (
sec. XIX). –
Der. continua, vb., din
lat. continuare, fr. continuer; continuator, adj.;
continuație, s. f.,
sec. XVIII, din
lat. continuatio; continuitate, s. f., din
fr.