consultant - explicat in DEX

consultant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSULTÁNT, -Ă, consultanți, -te s. m. și f. Specialist care dă indicații sau trage concluziile în chestiuni care privesc specialitatea sa. – Din fr. consultant.

consultant (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSULTÁNT, -Ă s.m. și f. Specialist al unei instituții etc. care dă indicații, pune concluzii și face diferite lucrări care privesc specialitatea sa. [Cf. fr. consultant, rus. konsultant].

consultant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSULTÁNT, -Ă s. m. f. 1. specialist al unei instituții etc. care dă consultații. 2. profesor universitar pensionat care ține cursuri (facultative), are ore de consultație și conduce doctoranzi. 3. specialist în consultanță. (< fr. consultant, rus. konsultant)

consultant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*consultánt, -ă adj. (fr. consultant). Client (care cere o consultațiune). Sfătuitor: medic consultant.

consultant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
consultánt adj. m., s. m., pl. consultánți; adj. f., s. f. consultántă, pl. consultánte

consultant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
consultant a. care dă consilii: medic, advocat consultant. ║ m. cel ce dă sau cere o consultațiune.

consultant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSULTÁNT, -Ă, consultanți, -te, s. m. și f. Specialist care oferă opinii, concluzii în chestiuni care privesc specialitatea sa. — Din fr. consultant.