constructiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONSTRUCTÍV, -Ă, constructivi, -e, adj. Care construiește sau care servește spre a construi ceva. ♦ Care ajută la îmbunătățirea unei activități, a unei opere pozitive și folositoare etc. – Din
fr. constructif.constructiv (Dicționar de neologisme, 1986)CONSTRUCTÍV, -Ă adj. 1. Care face un lucru pozitiv și folositor, care ajută la progres.
2. De construcție, care servește spre a construi. [Cf. fr.
constructif].
constructiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONSTRUCTÍV, -Ă adj. 1. care servește spre a construi ceva. 2. care ajută la îmbunătățirea unei activități, a unei opere. (< fr.
constructif)
constructiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)constructív adj. m.,
pl. constructívi; f. constructívă, pl. constructíveconstructiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONSTRUCTÍV, -Ă, constructivi, -e, adj. Care construiește sau care servește spre a construi ceva. ♦ Care ajută la îmbunătățirea unei activități, a unei inițiative etc. — Din
fr. constructif.